Editura NICULESCU vă propune dezbaterea lunii noiembrie

Fac parte dintr-o generație a cărei principală modalitate de a-și distrage atenția de la o viață în spatele unei cortine de fier a fost lectura. Cărțile erau, de cele mai multe ori, cel mai valoros lucru pe care oamenii îl aveau în casă.

Prin intermediul lecturii, evadam dintr-o realitate sumbră și totodată învățam o mare varietate de lucruri despre țări în care știam că nu vom ajunge niciodată. Sau, cel puțin, așa păreau să stea lucrurile în anii ’80. Era percepția de moment care nu s-a adeverit.

În apartamentul cu 2 camere în care locuiam cu părinții mei, în sufragerie, era o bibliotecă ce ocupa un perete întreg. Nu aveam căldură, nu aveam apă caldă, nu aveam prea multă mâncare sau prea variată, nu aveam parte decât de discursurile lui Ceaușescu la televizor, dar aveam atâtea cărți. Rândul din față, rândul din spate și deasupra acestor rânduri, culcate, alte cărți pentru că tatăl meu cumpăra mereu. Abia așteptam să-mi termin temele pentru a le putea citi. Tânjeam după mirosul inconfundabil care se degaja când deschideam o carte nouă.

Mirosul de carte proaspăt tipărită este cel mai bun miros din lume.

Karl Lagerfeld

Acest miros era foarte diferit de cel pe care îl simțeam răspândindu-se din cărțile pe care ocazional și la nevoie le împrumutam de la biblioteca școlii sau de cel al manualelor școlare uzate, folosite, refolosite la infinit până la destrămare. Din acestea se ridica un îndepărtat miros de flori veștede și un vag iz de mucegai, destul de neplăcut și supărător.

Editura NICULESCU – 29 de ani pe piața de carte

Anii au trecut, cortina de fier a căzut și când au ajuns propriii mei copii la școală piața de carte era plină de manuale noi, colorate, diverse dintre care cele mai des folosite de fiicele mele au fost cele de la Editura NICULESCU.

Tot de la Editura NICULESCU le cumpăram fetițelor, cu ocazia Crăciunului, și cărți pentru copii, dintre cele de cultură generală, pe care le răsfoiam cu grijă să nu bage ele de seamă până când venea momentul să le împachetez și să le așez sub brad. Pentru uzul meu personal, am achiziționat mereu de la Editura NICULESCU dicționare de limbi străine din bogata ofertă de carte educațională cu care s-au consacrat pe piața de carte încă de la începutul activității lor, în anul 1993.

Timpul a zburat, fetițele au crescut și acest lucru mi-a oferit mai mult timp pentru a citi, dar și pentru a începe să scriu pe un blog. Blogul și competiția de blogging creativ la care particip m-au făcut să mă întâlnesc iar cu Editura NICULESCU, într-un context cu totul diferit de cel anterior, de client: o ipostază nouă, de creator de conținut.

Oferta lor de carte este, în 2022, cu mult mai bogată și mai diversificată față de cum mi-o aminteam eu, cuprizând cărți de informare (actualitate, afaceri, cultură generală, autocunoaştere), cărți de ficțiune ba chiar și peste 100 de e-books, multe dintre ele pe teme de self help (dezvoltare personală, familie şi parenting, sănătate, profesie) și peste 20 de audiobooks. Ochii mi se îndreaptă spre o categorie de cărți mult hulite de intelectuali în ultimii ani: cărți de dezvoltare personală și mi se opresc asupra volumului lui Milton Cameron Puterea gândului. Îmi propun să o citesc într-un viitor cât mai apropiat deoarece sunt conștientă că viața mea se poate transforma dacă învăț să gândesc pozitiv. În prezent, mintea îmi este înțesată de un ghem pe care nu mă simt în stare să-l dezleg: un ghem de gânduri negative. Știți cât sunt de multe? Și grave, atât de grave încât suspicionez că sunt singurul blogger care scrie pentru această probă, dar i-a fost teamă să spună da ofertei generoase a Editurii NICULESCU de a primi o carte. Dacă vă întrebați de ce, răspunsul este în acel ghem încâlcit: dacă nu voi ști ce să scriu, dacă nu voi avea suficientă inspirație și „combustibil” pentru a o face, șamd.

Provocarea Editurii NICULESCU

Provocarea lansată de editura NICULESCU: carte tipărită sau audiobook/e-book este un subiect discutat și mult disputat încă din anul 2004 de când a apărut noțiunea de e-book.

De câte ori nu ați auzit într-un trecut apropiat că vor dispărea cărțile tipărite, înghițite de audiobook-uri și e-book-uri? Aceasta a fost și poate încă mai este percepția, dar mă hazardez să spun că este greșită. Mă bazez mult pe conținutul cărții lui Bobby Duffy Pericolele percepției a cărei idee de bază este că oamenii se înșeală în aproape toate privințele. Nu sună chiar bine pentru oameni, dar faptele și statisticile o dovedesc.

Mă bazez de asemenea și pe ceea ce am citit în mai multe articole și studii pe această temă. Ce spun ele, pe scurt:

„Previziunile pentru cărțile tipărite continuă să indice un viitor promițător după creșterea vânzărilor de cărți fizice la nivel european în timpul pandemiei. Potrivit recentului studiu „Advertising & Media Outlook” realizat de Statista, cărțile tipărite sunt semnificativ mai populare decât cărțile electronice.”

„Un alt studiu, The Future of Digital Printing to 2032 (Viitorul imprimării digitale până în 2032) realizat de Smithers, semnalează de asemenea o ascensiune continuă. Conform acestuia, cărțile vor fi a doua aplicație tipărită care va înregistra cea mai rapidă creștere până în 2032.”

Subiectul poate fi aprofundat citind tot ceea ce cuprinde acest articol care ne indică Germania drept lider în această privință – a achiziției de cărți tipărite. Ori Germania se știe că are o piață de carte impresionantă. https://afaceri-poligrafice.ro/repere/piata-globala-a-cartilor-tiparite-va-atinge-127-miliarde-de-dolari-in-2022/

Cred că v-ați dat seama deja că iubesc cu patimă cărțile tipărite. Am descoperit primăvara aceasta, când am testat aplicația VOXA, că aproape la fel de mult îmi plac și audiobook-urile. Simt că tot timpul pierdut altminteri când aștept la medic sau când calc rufe sau le întind, sortez sau împăturesc este câștigat, de fapt, dacă pot „asculta” o carte.

Și nu sunt singura persoană din România care gândește astfel. „Pasionații de lectură au ascultat, anul acesta, peste 1,5 milioane de ore de cărți în limba română, echivalentul a 47 de milioane de pagini citite.” Pare mult, nu-i așa? Nu este chiar atât de mult. „Dacă piața de carte este evaluată la 100 de milioane de euro anual în România, cărțile digitale vor avea o cotă de piață de circa 1% abia la finalul lui 2022”, a adăugat Dan Vidrașcu, CEO al VOXA. Mult mai multe detalii puteți citi în link https://www.profit.ro/stiri/social/bilant-romanii-au-ascultat-1-5-milioane-de-ore-de-carti-in-limba-romana-in-2022-20910447

Descoperind partea benefică a unui audiobook în primăvară, m-am aventurat și spre un e-book în vară, pe perioada concediului. A fost o experiență pe care nu mai doresc să o repet. Mi-a luat 2 săptămâni să termin romanul lui Feodor Mihailovici Dostoievski Demonii în contextul în care eu îi ador scriitura și am devorat romanele sale Crimă și pedeapsă și Frații Karamazov într-o singură săptămână. Lectura unui e-book a venit la pachet, în cazul meu, cu dureri de cap și ochi înroșiți și înlăcrimați. Plăcerea lecturii s-a evaporat, lacrimile au persistat mai mult timp.

Ceea ce nu înseamnă că nu pot observa și nota într-o manieră obiectivă lucrurile pro și contra pentru ambele mari categorii de cărți.

Avantajele și dezavantajele cărților electronice

Avantaje:

  • utilizarea comodă a dispozitivelor destinate citirii cărților electronice
  •  prețul mai mic al cărților electronice
  • posibilitatea de actualizare a conținutului unei cărți electronice
  • pot fi transformate simplu în audiobook
  • cărțile electronice nu consumă hârtie, iar amprenta lor de carbon este mică

Dezavantaje:

  • costurile reduse ale acestora se reflectă în sumele mici care se întorc la edituri și autori
  • pirateria frecvent întâlnită
  • efortul lecturii: lectura digitală poate fi incomodă
  • nu pot fi folosite sine die, ci doar cât există serverul care poate însă ceda
  • epuizarea bateriei dispozitivului de pe care se citește duce la întreruperea bruscă a lecturii

Avantajele și dezavantajele cărților tipărite

Avantaje:

  • susțin concentrarea pe text într-o măsură mult mai mare decât cărțile electronice, fără riscul distragerii atenției
  • efect de reducere a stresului, indiferent de conținut, spre deosebire de cartea electronică a cărei lectură nu duce la scăderea nivelului de hormoni ai stresului
  • ajută la absorbirea unei cantități mai mari de informație
  • permit marcarea mai facilă a informațiilor
  • reprezintă o investiție putând fi transmise generației următoare
  • valoarea lor poate crește în timp dacă au autograful autorului sau fac parte dintr-o ediție limitată și rară

Dezavantaje:

  • cost mai ridicat decât al cărților electronice
  • amprentă de carbon mult mai mare decât a cărților electronice
  • mai voluminoase și mai greu de transportat
  • pot constitui o problemă în eventualitatea unei mutări dintr-un spațiu mare într-unul restrâns

Citiți, citiți, citiți

Cititul – sursă permanentă de beneficii pentru sănătatea oamenilor

Medicii recomandă cu multă căldură lectura – bazându-se pe nenumărate studii medicale – deoarece întărește creierul oamenilor (cititul implică o rețea complexă de circuite și semnale ale creierului), le crește capacitatea de a empatiza cu alte persoane, ajută la prevenirea declinului cognitiv direct legat de înaintarea în vârstă, ajută la atenuarea simptomelor depresiei, ba chiar îi poate ajuta pe oameni să trăiască mai mult.

Pentru o mai bună înțelegere a studiilor medicale citite și pentru a putea să vă prezint aceste avantaje ale lecturii, am apelat la dicționarele Editurii NICULESCU – studiile fiind toate în limba engleză.

Efectul Matei

Efectul Matei al avantajului, principiul Matei sau, pe scurt, efectul Matei (Matthew Effect) consacrat de sociologul american Robert K. Merton se poate aplica prin extensie vocabularului dobândit prin lectură. Efectul Matei are la bază un citat din Evanghelia după Matei 13:12 („Căci celui ce are i se va da şi va avea din abundenţă, dar de la cel ce nu are se va lua chiar şi ce are”). Persoanele care citesc cărți în mod regulat de la o vârstă fragedă dezvoltă în timp un vocabular bogat. Și dimensiunea vocabularului pe care îl are o persoană poate influența variate sfere ale vieții sale: de la rezultatele la teste și examene până la admiterea la facultate, reușita la examene și oportunitățile de a obține un loc de muncă. Prin contrast, persoanele care nu citesc au un vocabular sărac din care mai „pierd” pe parcursul vieții cuvinte.

În loc de concluzie

Tendința de orientare către cărțile digitale este evidentă. Numărul celor care le citesc în format virtual este din ce în ce mai mare, dar, cu toate acestea, numărul celor care preferă, încă, o carte tipărită este sensibil mai mare. Ce le rezervă viitorul editurilor?

Cu toții ne dorim pe parcursul vieții un glob de cristal în care să putem vedea viitorul. Măcar în anumite momente. Nu avem însă parte de vreunul vreodată. Tot ceea ce avem sunt cărțile de istorie, cărțile științifico-fantastice și statisticile care ne pot ajuta în a încerca să facem predicții despre viitor.

Suntem suma cărților pe care le citim. Preluăm de multe ori expresiile folosite de personajele din romanele noastre preferate, folosindu-le involuntar replicile. Avem momente de revelație, adevărate epifanii, când realizăm că tot ceea ce nu am citit poate fi folosit împotriva noastră.

Voi cum preferați să citiți o carte: în formatul ei clasic, e-book sau să ascultați un audiobook? Vă invit să vă exprimați preferința într-un comentariu.

Articol scris pentru SuperBlog 2022, proba nr. 15


Imaginile folosite pentru a ilustra articolul sunt preluate de pe site-ul niculescu.ro și din surse royalty free (pexels.com). Colajele sunt realizate folosind aplicația canva.com.

Surse de informare folosite:

Publicitate

Un gând despre „Editura NICULESCU vă propune dezbaterea lunii noiembrie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s